Destinațiile de călătorie „bijuterii ascunse” sunt foarte căutate, mai ales în lumina pandemiei actuale. Când oamenii caută locuri de călătorie de tip „hidden gems”, ceea ce doresc de fapt să vadă este ceva ce majoritatea celorlalți oameni nu știu, permițându-le să se simtă ca un explorator care a descoperit un ținut nou. Totul pare destul de nevinovat la început: în vremuri de supraturism și cu nevoia de distanțare socială, nu este mai bine să mergem unde „nimeni altcineva” merge?
Și totuși ce este acela un „hidden gem”? Traducerea ar fi „pietre prețioase ascunse”, dar aceste cuvinte sunt folosite pentru a denumi un loc remarcabil, excepțional, chiar ascuns, despre care nu multă lume știe. Din păcate, acest termen este folosit mult prea des în ultima vreme, iar rezultatul e o scădere a puterii al adevăratului sens al cuvântului.
Totul a pornit de fapt de la o întrecere nebună, zic eu, de la a ieși din tipare, și de la faptul că prea des avem tendința de a ne îndrepta către aceleași destinații emblematice, unde merge toată lumea. Dacă e să luăm o destinație de top cum e Parisul, vei putea observa, în cele 3 zile petrecute acolo, că pe majoritatea oamenilor îi vei reîntâlni în fuga ta spre obiectivele turistice de top din Paris. Pentru că toată lumea vrea să vadă Turnul Eiffel, Muzeul Luvru, Catedrala Notre-Dame sau Moulin Rouge. Cum să te întorci acasă și când te întreabă lumea „Ce ai văzut în Paris?” tu să zici că nu ai fost la Turnul Eiffel? Blasfemie! „După ce te-ai mai dus la Paris?” te vor întreba prietenii. Și uite așa se creează o așteptare în jurul căreia gravitează lumea turiștilor.
Pe de altă parte, există tot mai mulți oameni ce deja au mâncat pe pâine destinațiile de genul acesta, demult, într-o viață în care tu doar visai la Paris și Turnul Eiffel, iar acum acești oameni vor să se detașeze de marea majoritate a turiștilor și vor începe să caute destinații și locuri de tip „hidden gems”, adică ascunse de ochii turiștilor banali. S-ar părea că nu există sentiment mai satisfăcător decât să fii printre primii care ajung și explorează o destinație la care alții nu au avut încă plăcerea de a fi martori. Ceea ce nu știi în schimb este că în goana ta după aceste „hidden gems”, vor fi și alți oameni, și în mod ironic, această concentrare asupra excursiilor în afara drumurilor bătute ar putea transforma, pe termen lung, unele dintre acele „pietre prețioase ascunse” în capcane turistice supraaglomerate.
Mie mi se pare trist pe alocuri ceea ce se întâmplă și mă simt și eu câteodată judecată: păi ai fost de 5 ori în Cipru, ce faci a 6a oară acolo? Problema e că mulți nu înțeleg, că nu vei fi tu primul care vizitează Vanuatu sau Eswatini. Ghici ce? Sigur a mai fost măcar un om înaintea ta în vizită pe acolo. Și dacă îți face plăcere să te duci a 10 oară într-un loc doar că rezonezi cu el și te face să te simți bine, chiar nu ar trebui să te simți intimidat de astfel de persoane.
Tot ceea ce omul obișnuit își poate permite este brusc considerat mai puțin însemnat decât un călător înfocat și tot mai tare simt că se face o diferențiere între cele două tipuri: turist sau călător? Pare aproape un joc: cine poate debloca mai întâi nivelurile secrete din Super Mario? Oare dacă preferi un hotel în locul unui cort, de ce trebuie să fii considerat turist și nu călător? Totodată este perfect să nu-ți placă să fii înconjurat de mase de oameni în timp ce vizitezi Veneția, dar este o altă poveste să devalorizezi o destinație sau un anumit loc doar pentru că este popular printre alți oameni. La sfârșitul zilei, există un motiv pentru care unele destinații sunt atât de căutate. Poate fi pentru că sunt accesibile sau pentru că sunt extrem de impresionante. Oricum ar fi, fiecare loc își are propriul farmec!
Și nu spun că este ceva în neregulă în a călători către destinații mai puțin populare dacă ești cu adevărat interesat de ele. Dar dacă pur și simplu cauți aceste locuri pentru că dorești să fii un fel de „explorator” și crezi că poți fi următorul Cristofor Columb și că vrei doar să numeri țările pe care le-ai bifat din totalul lor de 195, doar că să fii mai presus de alții, nu mi se pare că e în regulă.
În cele din urmă, cu toții ar trebui să fim conștienți de faptul că o călătorie este un lux. Ar trebui să prețuim toate călătoriile! Și putem avea preferințele noastre atunci când călătorim, dar nu ar trebui să respingem anumite destinații pentru simplul motiv că e un loc foarte vizitat.
Mie îmi place să îmi fac un top al locurilor „must-see” dintr-o destinație în care mă pregătesc să ajung, iar apoi caut și câteva „hidden gems” ca să condimentez vacanța. Sunt curioasă tu cum procedezi? Ai mai auzit până acum de „hidden gems”? Îți place să le cauți? Sau preferi să mergi pe top 10 locuri ce trebuie să le vezi din destinația aleasă?